Suna ca un film de ala american cind una naste si unu ii tot striga sa impinga, dar cam asa a fost ultima luna pentru mine.
Sefu meu direct s-a decis sa faca altceva decit carti, si ii respect decizia, ca omu vrea mereu altceva decit ce are in farfurie.
Dar pentru mine n-a fost nici un motiv de bucurie, si asta pentru ca eu eram cel care il inlocuia in fiecare concediu al lui, eu stiam cel mai bine ce e de facut, si eu aveam grija sa fie facut.
Asa ca acum am ajuns in postura in care sa le fac eu direct, si mai ales sa raspund pentru asta.
Pentru cei care cred ca avansarile sint o mare bucurie, va inselati, inseamna mai putin timp pentru voi, inseamna bataie de neuroni mai mare, si inseamna sa ai responsabilitate mai mare si greselile sa fie mai vizibile.
Sper sa ma descurc in noua postura de director de productie si sa arat ca un geaman adevarat stie sa se adapteze la orice situatie.
Nu stiu cit voi avea timp de postat fotografii, dar pina in vara cind sper sa plec la Varsovia pentru un workshop foto dedicat lui Chopin sa apuc sa mai fac macar citeva cadre.
Daca nu mai postez nimic pe aici dati si voi cu o piatra in geam ca poate ma trezesc.
Numai pietre vrei? Ceva pârjoale, nişte mititei nu sunt pe placul matale? Nu te fac sa reacţionezi mai bine?
RăspundețiȘtergereOho, abia astept sa dea coltu la ierburi sa fiu primu care face barbeque :)
RăspundețiȘtergeresucces plaiesule!
RăspundețiȘtergereMultam maestre!
RăspundețiȘtergere