Primu care mi-a iesit in cale a fost un inteligent care isi parcase masina taman sa nu mai treaca nici un tramvai.
Ciudat e ca de obicei apar rechinii cu platforma imediat, acu nici dupa o ora nu se miscase de acolo.
Daca il cunoaste cineva sa-i transmita ca are parte de multe "multumiri" de la toti cei care au trebuit sa coboare din tramvaie si sa urce dealul Copoului pe jos.
Dupa ce m-am plistisit sa astept sa apara si impricinatu, m-am dus dupa miros in Piata Unirii.
Acolo nebunie... mincare la greu.
Lumea vesela sau trista, dupa cum era sticla sau farfuria...
Pina la urma m-am decis sa maninc acasa, totusi am mai facut citeva poze, printre care si minunatu cu Logan, care era tot acolo, dupa inca o ora...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu